miercuri, 9 februarie 2011

Intrebare esentiala

Cum poate literatura sa ma ajute sa ma inteleg mai bine pe mine si lumea in care traiesc?

Test evaluare sumativa 2


SE DĂ TEXTUL:

Noi ştim că unu ori unu fac unu,
dar un inorog ori o pară
nu ştim cât face.
Ştim că cinci fără patru fac unu,
dar un nor fără o corabie
nu ştim cât face.
Ştim, noi ştim că opt
împărţit la opt fac unu,
dar un munte împărţit la o capră
nu ştim cât face.
Ştim că unu plus unu fac doi,
dar eu şi cu tine,
nu Ştim, vai, nu ştim cât facem.

Ah, dar o plapumă
înmulţită cu un iepure
face o roscovană, desigur,
o varză împărţită la un steag
fac un porc,
un cal fără un tramvai
face un înger,
o conopidă plus un ou,
face un astragal...

Numai tu şi cu mine
înmultiţi şi împărţiţi
adunaţi şi scăzuţi
rămânem aceiaşi...

Pieri din mintea mea!
Revino-mi în inimă!

(Altă matematică. Nichita Stănescu)
Răspundeţi la următoarele întrebări:
  1. Care este tema poeziei lui Nichita Stănescu?
  2. Explicaţi în 4 – 5 rânduri semnificaţia titlului poeziei.
  3. Evidenţiaţi două aspecte ale neomodernismului, prezente în poemul citat.
  4. Identificaţi secvenţele textului liric.
  5. Extrageţi, din text, elementele care redau imaginea iubirii.
  6. Numiţi două mărci ale prezenţei eului liric în text.
  7. Alcătuiţi enunţuri cu perechile paronimice următoare: „petrolier – petrolifer; aburit – aiurit, umbră – ambră”.
  8. Identifică în prima strofă, termenii care intră în câmpul semantic propriu unui anumit domeniu: matematica.
  9. Diferenţiază, în prima strofă, versurile prin care sunt numite operaţiile matematice de versurile în care se asociază elementele concrete.
  10. Identifică, în a doua strofă, cuvintele care alcătuiesc un câmp semantic asemănător celui din prima strofă (domeniul matematic)
  11. Explică rolul interjecţiei „Ah!”
  12. Motivează jocul asocierilor lexicale din a doua strofă a textului.
  13. Comentează versurile: „Numai tu şi cu mine/înmultiţi şi împărţiţi/adunaţi şi scăzuţi/rămânem aceiaşi...
  14. Explică semnificaţiile simbolice ale cuvintelor minte şi inimă
  15. Precizează concluzia care se poate desprinde din acest text.
DEX
PETROLIÉR, -Ă, petroliere, adj. (Despre produse) Care ţine de petrol (1), care provine din petrol; (despre ramuri industriale, instalaţii, procese tehnologice etc.) care extrage sau prelucrează petrolul (1), privitor la extragerea şi la prelucrarea petrolului. Tren (sau vas, tanc) petrolier (şi substantivat, n.) = tren (sau vas, tanc) care serveşte la transportat petrol. – [Pr.: -li-er] – Din fr. pétrolier.
PETROLIFÉR, -Ă, petroliferi, -e, adj. (Despre strate, regiuni etc.) Care conţine petrol (1), bogat în petrol. ♦ (Impr.) Petrolier. – Din fr. pétrolifère.
ABURÍT, -Ă, aburiţi, -te, adj. Acoperit cu aburi (1); care scoate, din care ies aburi. ♦ Fig. Aprins la faţă; înroşit; înfierbântat (de supărare).
ABURÍT, -Ă, aburiţi, -te, adj. Acoperit cu aburi (1); care scoate, din care ies aburi. ♦ Fig. Aprins la faţă; înroşit; înfierbântat (de supărare).
ÚMBR//Ă ~e f. 1) Loc sau spaţiu unde nu pătrund razele soarelui. 2) Porţiune întunecată care apare în una din părţile unui obiect, când este luminat din partea opusă (de obicei, de soare). ~a casei. Din ~ pe ascuns; pe furiş. A sta la ~ a sta (sau a rămâne) ascuns. A fi ~a cuiva a) a fi însoţitorul permanent al cuiva; b) a fi mereu sub influenţa cuiva; a depinde total de cineva. A se teme şi de ~a lui a fi foarte fricos. A lăsa pe cineva în ~ a eclipsa pe cineva. ~a-iepurelui plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunze în formă de solzi, cu flori galbene-verzui şi cu fructe roşii, în formă de boabe. 3) Imagine întunecată, proiectată pe o suprafaţă luminată. 4) Lipsă de lumină; întuneric; obscuritate. A luci în ~. 5) (în operele de artă plastică) Parte mai închisă care contrastează cu partea pictată în culori deschise. A da ~e a colora întunecat anumite porţiuni dintr-un desen. 6) fig. Urmă a unei stări sufleteşti (în expresia feţei). ~ de tristeţe. 7) Fiinţă sau obiect care nu poate fi bine desluşit din cauza întunericului sau a depărtării. ~e trecând pe drum. 8) Persoană foarte slabă cu aspect bolnăvicios. 9) fig. Urmă abia observată. O ~ de cicatrice. O ~ de recunoştinţă. [G.-D. umbrei] /<lat. Umbra
ÁMBRĂ s.f. 1. Substanţă cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de caşalot. 2. Chihlimbar. [< fr. ambre, cf. ar. anbar].

Test evaluare sumativa

TEST SUMATIV

Scrie un eseu de 1-2 pagini,  în care să prezinţi particularităţile de structură, de limbaj şi de expresivitate  textului poetic, într-o poezie studiată, aparţinând lui Nichita  Stănescu.
În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:
·         Prezentarea a patru caracteristici ale neomodernismului;
·         Ilustrarea acestor caracteristici, prin referire la poezia aleasă;
·         Evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice de realizare a acesteia în textul ales;
·         Relevarea elementelor înnoitoare ale limbajului poetic;
·         Exprimarea unei opinii argumentate despre modul cum tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic  ales

NOTĂ: Ordinea integrării reperelor şi modul de tratare sunt la libera alegere.
Vei primi pentru elaborarea eseului  următorul punctaj :
Conţinutul – 50 de puncte pentru tratarea corectă a subiectului – câte 10 pentru fiecare reper
Redactare – 40 de puncte – doar dacă eseul are peste numărul minim de pagini
                                          - organizarea ideilor în scris             – 10 p
                                          - utilizarea limbii literare                   -  5 p
                                          - abilităţi de analiză şi interpretare    – 5 p
                                          - ortografie                                          - 5 p
                                          - punctuaţie                                         - 5 p
                                          - aşezare în pagină                              - 5 p
                                          - lizibilitate                                        -  5 p
- din oficiu                                     – 10 p
timp de lucru – 50 minute

Test initial



Nume şi prenume...............................                                                              Timp de lucru: 10 minute
Clasa a .....................................

Cât stiu despre opera lui Nichita Stănescu ?

1. (1p.) Nichita Stănescu a fost un:
-      poet
-      dramaturg
-      prozator

2. (1p.) Nichita Stănescu s-a născut la :
                        a)Botoşani
                        b)Bucureşti
                        c)Ploieşti

3. (2p.)Care dintre creaţiile de mai jos aparţin acestui scriitor?
                        a) Emoţie de toamnă
                        b) Iapa lui Vodă
                        c) Adolescenţi pe mare
                        d) Izvorul nopţii
                        e) Tren de plăcere
                        f)  După melci

4. (2p.) Care dintre citatele următoare îi  aparţin lui Nichita Stănescu:
a) “A venit toamna,acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta”
                        b)” A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o sărbătoare.limba română este patria mea.de aceea pentru mine  română este ca oduminică”
                        c)” Limba este intâiul mare poem al unui popor.”

5. (1p.) Nichita Stănescu este un scriitor:
a)      simbolist
b)      romantic
c)      neomodernist
d)     modernist


6. (1p.) În 1975 Nichita Stănescu primeste pentru literatură:
a)      Premiul Nobel
b)      Premiul Herder

7. (1p.) Afirmaţia că “limbajul stănescian se caracterizează prin inovaţie, capacitate de încifrare şi abstractizare” este:
a)      Adevărată
b)      Falsă


Notă: Se acordă 1punct din oficiu

Jurnal de reflectie


Prof. L.Mischie CNNGrigorescu
Nume …………………………………………………………..
Clasa……………………………………………………………
Data……………………………………………………………..

Jurnal de reflecţie

·         Lucrez cel mai bine când ……………………………..……………………………….........

·         Îmi place să lucrez cu alţii când ……………………………………………………..……..

·         Lucrul care îmi place cel mai mult …………………………………………………………..

·         Cea mai interesantă parte a acestui proiect este ……………………………………………

·         Mi-ar plăcea să învăţ mai mult despre …………………………………………………….

·         Îmi doresc să mă perfecţionez în ………………………………………………………….…

·         Trebuie să lucrez la …………………………………………………………………………

·         Cel mai greu lucru de făcut este ……………………………………………………………

·         Am nevoie de ajutor la ……………………………………………………………………..

·         Când nu înţeleg ceva voi …………………………………………………………………….

·         Înainte de a începe să lucrez la proiect voi ……………………………………………......

·         Când trebuie să studiez, eu ………………………………………………………………….

·         Când vreau să-mi aduc aminte ceva, eu………………………………………………….…

·         Am învăţat că aş putea ………………………………………………………………….…

·         Sunt bun la …………………………………………………………………………………..

·         Am învăţat cum să ………………………………………………………………………….

·         Pot ajuta pe alţii cu …………………………………………………………………………..

·         Vreau să lucrez la ……………………………………………………………………………

·         Vreau să învăţ cum …………………………………………………………………………

·         Vreau să fiu de ajutor la …………………………………………………………………..…

Test de evaluare formativa

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

            De ce te-oi fi iubind,  femeie visătoare,
            care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie
            în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
            mereu fragedă, mereu unduitoare?

            De ce te-oi fi iubind,  femeie gingaşă
            ca firul de iarbă ce taie în două
            luna văratecă, azvârlind-o în ape,
            despărţită de ea însăşi
            ca doi îndrăgostiţi după îmbrăţişare?...

  De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic,
  soare căprui răsărindu-mi peste umăr,
  trăgând după el un cer de miresme
  cu nori subţiri, fără umbră?

  De ce te-oi fi iubind, oră de neuitat,
  care-n loc de sunete
  goneşte-n jurul inimii mele
  o herghelie de mânji cu coarne rebele?

  De ce te-oi fi iubind atâta, iubire,
  vârtej de-anotimpuri colorând un cer
  (totdeauna altul, totdeauna aproape)
  ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger.

                                                                      ( Nichita Stănescu, Cântec fără răspuns”)


1.    Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor visătoare, unduitoare.
2.    Precizează rolul cratimei din structura “viţă-de-vie”.
3.    Transcrie, din text, două structuri care conţin imagini vizuale.
4.    Explică semnificaţia a două figure de stil identificate în ultima strofă a poeziei.
Comentează, în 6-10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi mijloacele artistice