Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?
De ce te-oi fi iubind, femeie gingaşă
ca firul de iarbă ce taie în două
luna văratecă, azvârlind-o în ape,
despărţită de ea însăşi
ca doi îndrăgostiţi după îmbrăţişare?...
De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic,
soare căprui răsărindu-mi peste umăr,
trăgând după el un cer de miresme
cu nori subţiri, fără umbră?
De ce te-oi fi iubind, oră de neuitat,
care-n loc de sunete
goneşte-n jurul inimii mele
o herghelie de mânji cu coarne rebele?
De ce te-oi fi iubind atâta, iubire,
vârtej de-anotimpuri colorând un cer
(totdeauna altul, totdeauna aproape)
ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger.
( Nichita Stănescu, „Cântec fără răspuns”)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor visătoare, unduitoare.
2. Precizează rolul cratimei din structura “viţă-de-vie”.
3. Transcrie, din text, două structuri care conţin imagini vizuale.
4. Explică semnificaţia a două figure de stil identificate în ultima strofă a poeziei.
Comentează, în 6-10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi mijloacele artistice
1.Sinonime pentru cuvintele:visatoare-ganditoare, unduitoare-serpuitoare.
RăspundețiȘtergere2.Cratima din structura "vita-de-vie" are rolul de formare a cuvantului prin compunere, da sonoritatea textului.
3.Structuri ce contin imagini vizuale:" vârtej de-anotimpuri colorând un cer(totdeauna altul, totdeauna aproape)ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger."
4.Metafora "vartej de anotimpuri" sugereaza imaginea iubitei, mereu schimbatoare ,mereu indecisa, este comparata cu anotimpurile, fiind mereu neprevazatoare, insa mereu are un element placut care incanta(coloreaza cerul).Comparatia "ca o rasuflare aburita" exprima sentimentul pe care il lasa iubirea in urma, dur, intepator.
Loredana G.
1. visatoare=ganditoare
RăspundețiȘtergereunduitoare=serpuitoare
2.Cuvantul vita-de-vie este format prin derivare, mai exact compunere cu cratima.
3.Imagini vizuale din poezie sunt: "o herghelie de manji", "nori subtiri", "mi te-ncolacesti ca un fum", "frunza cazand".
4.Una dintre figurile de stil din ultima strofa este comparatia "ca o rasuflare-aurinda de ger" prin care de exprima raceala pe care iubita o are fata de poet. Enumeratia "totdeauna altul, totodeauna aproape" semnifica duritatea iubirii pe care poetul o simte fiind eterna pe care o simte aproape chiar daca iubita se schimba precum cerul, ba este innorat,ba senin.
5. Idea peotica a primei strofe revine prin reluarea intrebarii „De ce te-oi fi iubind femeie” de data aceasta epitetul descriptiv isi schimba sensul, „femeie gingasa” evocand universul unei primaveri, astfel femeia devenind un simbol al renasterii asemanatoare primaverii. Comparatia urmatoarelor doua versuri aduce in prim plan o lume romantica dominata de motive specifice: „ca firul de iarba ce taie in doua luna varateca/azvarlind-o in ape...”.
M.Ioana
5.Prima strofa aduce nedumerirea poetului, care este acaparat de iubire.Aceasta este comparata cu fumul, cu vita-de vie, aceste comparatii exprimand puterea pe care o are iubirea asupra artistului.Starea de sufocare nu-l deranjeaza pe eul liric, redat de pronumele de persoana I "mi-", ci este placut impresionat de finetea acestui sentiment.
RăspundețiȘtergereLoredana G.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere1visatoare-.contemplativa
RăspundețiȘtergereunduitoare- vivace, voluptoasa
2.Rolul cratimei din sintagma “vita-de-vie” este acela de a lega elementele unui cuvant compus.
3Imaginile vizuale din textul poetic sunt “luna varateca, azvarlind-o in ape” ce face trimitere la o imagine romantica, motivul lunii fiind un punct de intalnire cu literatura eminesciana. Oalta imagine vizuala de mare intensitate ste cea a soarelui (“soare caprui rasarindu-mi peste umar, tragand dupa el un cer de miresme”)care face referire la renastere , marcand inceputul relatiei de dragoste, ochii iubitei sunt asemuiti astrului solar, “cerul de miresme “ oglindit in privirea iubitei creeaza un univers minimalizat .
4.Metafora “vartej de anotimpuri colorand un cre” trimite la intensitatea sentimentului iubirii care preschima natura si reinventeaza universul poetului.
Comparatia “ca o frunza cazand. Ca o rasuflare aburita – de ger” adduce o tristete in discursul liric aratand caracterul trecator al marilor pasinui starnite in sufletul omului ‘ dragostea degradandu-se in timp si dezintegrandu-se asemenea unei frunze.
5.Prima strofa a poeziei adduce interogatia retorica a eului liric care reflecta asupra sentimentelor sale simtindu-se vrajit si totodata ipus in incapacitatea de a privi cu luciditate asupra propriilor traiei. Persoana iubita este asemanata cu un fum , ce are o conotatie ambivalent, o data fumut trimite la caracterul trecator si transparent , dar si la invauirea pe care o face, fumul poate devein toxic , si poate face referire la o tentatie la care este supus poetul. Versurile “in jurul pieptului , in jurul tamplelor “ arata ca planul spiritual, psihic al eului liric este cuprins de draostea amagitoare care ii paralizeaza constientul , facandu-l sa gandeasca difuz .Iubita este “mereu frageda” adica mereuplina de vitalitate si capabila sa-l impresioneze pe poet.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere1.Sinonimele pentru cuvintele:
RăspundețiȘtergere"visatoare"= contemplativa
"unduitoare"=mladioasa
2.Cratima, semn ortografic, marcheaza formarea prin compunere a cuvantului "vita-de-vie".
3.Doua structuri care contin imagini vizuale sunt: " o herghelie de mânji cu coarne rebele", "luna văratecă".
4. Metafora “vârtej de-anotimpuri” subliniaza intensitatea si multitudinea sentimentelor poetului care “coloreaza” cerul asemeni unei frunze in cadere ( comparatia “vârtej de-anotimpuri colorând un cer[...] ca o frunză căzând”).
5. Prima strofa este o interogatie retorica, poetul incercand sa gaseasca o explicatie pentru sentimentele pe care le nutreste fata de iubita. Acesta ii enumera calitatile cu ajutorul epitetelor (“frageda”, “unduitoare”) si a comparatiilor (“care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie”), acesta fiind, de fapt, raspunsul la intrebare.
Madalina B
1. Visatoare-contemplativa
RăspundețiȘtergereUnduitoare-mladioasa
2. Cratima, in structura ‘vita-de-vie’, constituie un procedeu de compunere, de alaturarea a trei cuvinte diferite, doua substantive si o prepozitie, pentru a forma un substantiv.
3. Imagini vizuale: ‘ca o frunză căzând’, ‘care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie,în jurul pieptului, în jurul tâmplelor’.
4. Repetita ‘totdeauna altul, totdeauna aproape’ este asociata substantivului ‘cer’. Acesta trimite la superioritate, la sacru, la transcendenta. Adverbul ‘totdeauna’ sugereaza eternitatea cosmosului sau a sentimentului sacru de iubire. De asemenea, asa cum cerul pare aproape, insa este intangibil, la fel se poate spune despre iubita, sugerat prin adverbul ‘aproape’.
5. Titlul poeziei este nominal, format din doua substantive comune, legate de o prepozitie. Cantecul poate fi o oda inchinata iubitei si sentimentului iubirii. Prima strofa debuteaza cu intrebarea ‘de ce?’, sugerand lipsa raspunsului cerut din titlu si coincide cu ideea poetica: incapacitatea de a explica motivul existentei sentimentului. Folosirea gerunziului pentru verbul ‘a iubi’ denota continuitatea sentimentului. Comparatiile ‘te incolacesti ca un fum, ca o vita-de-vie’ releva atitudinea iubitei si modul in care aceasta il prinde in mreje, lasandu-l fara scapare. Urmatoarea enumeratie, ‘in jurul pieptului, in jurul tamplei’, arata ca atat inima, cat si ratiunea au fost afectate, asadar gasirea unui raspuns pare imposibila. Ca prozodie, strofa este un catren, cu masura 12-16 silabe, ritm trohaic, realizata prin ingambament.
1.visatoare=ganditoare,meditativa;
RăspundețiȘtergereunduitoare=miscatoare,unduioasa;
2.Cratima este semnul ortografic dar si procedeul de compozitie ce in structura “vita-de-vie” are rolul de a lega trei parti de vorbire diferite, doua substantive si o prepozitie pentru a forma o structura compus.
3. 2 imagini vizuale : "firul de iarbă ce taie în două luna văratecă"
"vârtej de-anotimpuri colorând un cer (totdeauna altul, totdeauna aproape) ca o frunză căzând"
4.Comparatia "femeie gingaşă ca firul de iarbă ce taie în două luna văratecă" are rolul de a exprima frumusestea fiintei feminine , a dragostei , aceasta capatand caracteristici demiurgige unind elementele cosmice cu cele terestre . Prin aceasta figura de stil eul liric isi exteriorizeaza sentimentele , fapt ce pericliteaza ordinea naturala a lucrurilor datorita intensitatii sentimentelor .
Metafora "ochi melancolic , soare caprui " exprima beatitudinea resimtita de catre eul liric atunci cand este privit , accentuand frumusetea iubirii .
5. Poezia "Cantec fara raspuns" de Nichita Stanescu are ca tema meditatia asupra iubirii , Verbul "iubind" la gerunziu reliefand acest lucru iar situarea acestuia in gerunziu introduce iubirea in atemporalitate , dandu-i astfel un caracter etern . Asemnea dragostei din "Leoaica tanara , iubirea" eul liric nu are scapare , acesta este prins insa nu este "muscat" ci iubirea i se incolaceste "in jurul pieptului , in jurul tamplelor " . Intensitatea sentimentului il imobilizeaza pe poet , acesta lasandu-se prada dragostei ce il ademeneste cu miscarile unduitoare ( " mereu fragedă, mereu unduitoare" )
Astfel prima strofa exprima intensitatea iubirii si neputinta eului liric de a-i rezista .
Ciprian G.
1.Visatoare = contemplative
RăspundețiȘtergereUnduitoare= mladioasa
2. rolul cratimei: Cratima este semnul ortografic dar si procedeul de compozitie ce in structura “vita-de-vie” are rolul de a lega trei parti de vorbire diferite, doua substantive si o prepozitie pentru a forma o structura compus.
3. Imagini vizuale: ca doi îndrăgostiţi după îmbrăţişare?... “
“o herghelie de mânji cu coarne rebele”
4. Doua figure de stil: “vartej de-anotimpuri” metafora ce simbolizeaza iubirea, cu sentimentele pe care le aduce si care vin si trec precum anotimpurile, ametindu-ne in vartejul lor.
“ca o rasuflare-aburita” comparatie formata dintr-un epitet ce simbolizeaza una dintre efectele iubirii comparand-o cu aburii ce rezulta din respiratia intr-o dimineata geroasa.
5. La nivel ideatic, prima strofa prezinta o interogatie retorica a poetului ce se intreaba despre sensul iubirii. La nivel stilistic apare ambiguitatea data de folosirea interogatiei retorice dar si de topica afectiva. De asemenea observam figure de stil precum: epitetele “femeie frageda”, “femeie visatoare, “femeie unduitoare”, comparatia “te-ncolacesti ca un fum”, etc. La nivel prozodic, strofa este un catren, cu masura variata intre 12 si 16 silabe, vers alb si ritm trohaic.
Alexandru P.
1. visatoare = contemplativa
RăspundețiȘtergereUnduitoare = mladioasa
2. Cratima este semnul de ortografie care leaga doua parti de vorbire, fortand rostirea lor intr-o singura silaba, si, in acest context cratimele din structura “vita-de-vie” ajuta la formarea cuvantului compus, legand un substantiv “vita” de prepozitia “de” si apoi de substantivul “vie”.
3. Doua structuri care contin imagini vizuale sunt “te-ncolacesti ca un fum, ca o vita-de-vie” si “soare caprui rasarindu-mi peste umar”.
4. “vartej de-anotimpuri” – metafora ce reprezinta trecerea ireversibila a timpului care curge prea repede, asemanator unui “vartej”; substantivul “anotimpuri” are conotatii temporale;
“colorand un cer, ca o frunza cazand. Ca o rasuflare-aburita de ger” – comparatie multipla ce sugereaza iubirea care moare incet incet intr-un ger napraznic, care abureste respiratia eului liric, frunzele cazand semnificand apropierea iernii in sufletul poetului;
5. Prima strofa este un catren cu masura liber variata si rima imbratisata, imperfecta. Ideea poetica este meditatia la iubire, care apare sufocanta, ca o vita-de-vie in jurul pieptului, luand respiratia, dar totusi frumoasa mereu, prin versul “mereu frageda, mereu unduitoare”. Intrebarea retorica de la inceputul strofei reprezinta tema dominanta a poeziei, anume iubirea neimpartasita cum trebuie. Limbajul este bogat in figuri de stil iar din interpretarea lor reiese ca iubirea este necontrolata.
G. Mircea
1.Visatoare- contemplative
RăspundețiȘtergereUnduitoare-mladioasa
2.Rolul cratimei din sintagam: “vita-de-vie” este de a lega trei parti de vorbire diferite: substantivele “vita” si “vie” si prepozitia “de” intr-un substantiv comun compus.
3. Imaginile vizuale din poezie sunt redate prin sintagmele: “De ce te-oi fi iubind femeie gingasa/ ca firul de iarba ce taie in doua/ luna varateca asvarlind-o in ape” si “soare caprui rasarindu-mi peste umar”
4.In ultima strofa poetul utilizeaza diferite figuri de stil precum metafora:”vartej de anotimpuri”, comparatia “iubire [..] ca o rasuflare-aburita de ger” pentru e scoate in evidenta efectele pe care cel mai uman sentiment, iubirea le are asupra firii sale dar si asupra naturii.Iubirea aduce atat culoare si fericire in viata poetului- ”vartej de anotimpuri coloreaza un cer”, cerul simbolizand astfel puritatea sentimentului si transparenta ce il caracterizeaza dar si durerea, frigul si golul rece al sufletului in cazul in care ea ar pieri- “ca o rasuflare-aburita de ger”.Sentimentul este perfid, inselator si aceasta il face pe poet sa se teama pentru ca dragostea este “totdeauna altfel” iar rasuflarea rece poate fi interpretata si ca un oftat, un suspin din dragoste.Poetul isi pune intrebari si se analizeaza prin intermediul interogatiei: “De ce te-oi fi iubind atata, iubire?”incercand sa isi descopere sufletul.
5.Prima strofa este intr-o stransa legatura cu ultima prin prezenta interogatiei poetului: “: “De ce te-oi fi iubind atata?” ce are ca semnificatie atat evidentierea sentimentului sau pentru o “femeie visatoare” ce poate insemna o declaratie de dragoste dar si o autoanaliza a sinelui eului liric in incercarea de a descoperii de unde izvoraste sentimentul care il incearca. Iubirea- femeia ii intra adanc in suflet, “ in jurul pieptului”- in inima si “in jurul tamplelor”- a mintii, asemeni vitei-de-vie care se “incolaceste” pentru a avea stabilitate la fel cum iubirea se infiripa in sufletul sau ca “un fum” ce nu poate fi atins sau oprit” .
Bianca N
1) Visatoare-Contemplativa
RăspundețiȘtergereUnduitoare-Mladioasa
2) Cratima este semnul de ortografie care leaga trei parti de vorbire( doua substantive:” vita” si “vie” si prepozitia “de”) si formeaza un substantiv compus.
3) Doua structuri care contin imagini vizuale sunt: “soare căprui răsărindu-mi peste umăr,” si “care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie”.
4) Doua figuri de stil din ultima strofa a poeziei sunt:
-"vartej de anotimpuri "- care reprezinta trecerea ireversibila si rapida a timpului comparat cu un "vartej";
-vârtej de-anotimpuri colorând un cer ca o frunza cazand -comparatie care sugereaza moartea iubirii .
5) Prima strofa a poeziei este o meditatie pe tema iubirii, in care sentimentul eului liric este prezentat ca fiind sufocat ,sugerat de sintagma" te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie"Fiinta iubita este caacterizata prin intermediul numeroaselor epitete " femeie frageda”, “femeie visatoare, “femeie unduitoare”
si comparatia “te-ncolacesti ca un fum”.Intrebarea retorica de la inceputul strofei reprezinta tema poeziei si anume iubirea neimplinita a eului liric. Din punct de vedere prozodic strofa ste un catren cu masura variata si rima imbratisata.
1.Sinonime pentru cuvintele:
RăspundețiȘtergereVisatoare=contemplativa, ganditoare;
Unduitoare=serpuitoare.
2.Cratima din structura "vita-de-vie" are rolul de formare a cuvantului prin compunere si ofera sonoritatea textului.
3.Structuri ce contin imagini vizuale:
" vârtej de-anotimpuri colorând un cer ca o frunză căzând. “
“Ca o răsuflare-aburită de ger."
4. Metafora "vartej de anotimpuri" sugereaza imaginea iubitei, mereu schimbatoare ,mereu indecisa, este comparata cu anotimpurile, fiind mereu neprevazatoare, insa mereu are un element placut care incanta(coloreaza cerul).Comparatia "ca o rasuflare aburita" exprima sentimentul pe care il lasa iubirea in urma, dur, intepator.
5. Prima strofa a poeziei adduce interogatia retorica a eului liric care reflecta asupra sentimentelor sale simtindu-se vrajit si totodata ipus in incapacitatea de a privi cu luciditate asupra propriilor traiei. Persoana iubita este asemanata cu un fum , ce are o conotatie ambivalent, o data fumut trimite la caracterul trecator si transparent , dar si la invauirea pe care o face, fumul poate devein toxic , si poate face referire la o tentatie la care este supus poetul. Versurile “in jurul pieptului , in jurul tamplelor “ arata ca planul spiritual, psihic al eului liric este cuprins de draostea amagitoare care ii paralizeaza constientul , facandu-l sa gandeasca difuz .Iubita este “mereu frageda” adica mereuplina de vitalitate si capabila sa-l impresioneze pe poet.
1.Sinonime pentru „visatoare”-„contemplativa”si „unduitoare”-„mladioasa”.
RăspundețiȘtergere2.Cratima din „vita-de-vie” are rolul de a lega elementele unui cuvant compus.
3.Doua structuri ce contin imagini vizuale : „luna văratecă, azvârlind-o în ape” , „soare căprui răsărindu-mi peste umăr” .
4. Metafora „vartej de anotimpuri” asociata iubirii trimite la complexitatea acestui sentiment, aceasta avand puterea de a renaste natura.
Comparatia „ca o frunza cazand” da iubirii caracter efemer , aceasta dezintegrandu-se asemena frunzei si renascand odata cu aparitiia altui anotimp (altei persoane).
5. Idea poetica a primei strofe revine prin reluarea intrebarii „De ce te-oi fi iubind femeie” de data aceasta epitetul descriptiv isi schimba sensul, „femeie gingasa” evocand universul unei primaveri, astfel femeia devenind un simbol al renasterii asemanatoare primaverii. Comparatia urmatoarelor doua versuri aduce in prim plan o lume romantica dominata de motive specifice: „ca firul de iarba ce taie in doua luna varateca/azvarlind-o in ape...”. Andreea S
Ciprian G. a copiat exercitiul 2 din comentariul meu sters de mai sus, nu eu de la el.
RăspundețiȘtergere1. Sinonimele pentru cuvintele din text: “visatoare”=contemplative, “unduitoare”=mladioasa.
RăspundețiȘtergere2. In structura “vita-de-vie” cratima desparte 3 parti de vorbire diferite (substantivele “vita” si “vie” si prepozitia “de”)si leaga intr-un substantiv
3. Structurile din text care contin imagini vizuale sunt: “te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie” si “soare căprui”.
4. Metafora “vartej de anotimpuri” sugereaza diversitatea sentimentelor de iubire si toate starile contrarii pe care aceasta le aduce persoanelor indragostite. Totodata este sugerata intensitatea cu care iubim, dragostea fiind comparata cu natura dezlantuita in timpul furtunilor.
Comparatia “colorand un cer … ca o frunza cazand” ilustreaza frumusetea sentimentului, dar si efemeritatea acestuia.
5.Prima strofa a poeziei incepe cu o intrebare retorica “De ce te-oi fi iubind?” ce sugereaza ca eul liric este contrariat de acest sentiment pe care nu poate sa-l inteleaga. Este prezentat portretulfemeii prin intermediul metaforelor “te-ncolacesti ca un fum”, “…ca o vita de vie/ in jurul pieptului”, dar si al epitetelor “visatoare”, “frageda”, “unduitoare”. Eul liric demonstreaza ca iubirea se realizeaza ca o unire fireasca , ca si fenomenele naturale. Iubita este asemanata cu vita-de-vie, planta agatatoare, sugerand astfel constrangerea.
Andreea F
1.Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor "visatoare" si "unduitoare":contemplativa si ,respectiv, mladioasa.
RăspundețiȘtergere2.Cratima,semn ortografic,are rolul de a lega trei parti de vorbire diferite(substantivele "vita" si "vie" si prepozitia "de"),acestea formand un substantiv compus.
3.Imagini vizuale din text:"o herghelie de manji cu coarne rebele" si "ca firul de iarba ce taie în doua luna varateca,azvarlind-o in ape".
4.Metafora “vartej de anatotimpuri” contureaza imaginea iubitei ,indecisa,schimbatoare asemenea anotimpurilor.Poate sublinia si intensitatea sentimentelor eului liric,acesta fiind captiv intr-un “vartej” al iubirii ce ii transforma intreg universul.
Comparatia “ca o rasuflare aburita” sugereaza urmarile sentimentului de iubire .
5. .Prima strofa subliniaza nedumerirea poetuluicuprins de sentimental de iubire.SEntimentul este este comparata cu fumul, cu vita-de vie, comparatii ce exprima puterea pe care o are iubirea asupra artistului.
Raluca m.
1.Sinonime pentru cuvintele:
RăspundețiȘtergereVisatoare= ganditoare,contemplative
unduitoare-serpuitoare, .
2.Cratima din structura "vita-de-vie" are rolul de formare a cuvantului prin compunere, da sonoritatea textului.
3,Imaginile vizuale din textul poetic sunt “luna varateca, azvarlind-o in ape” ce face trimitere la o imagine romantica, motivul lunii fiind un punct de intalnire cu literatura eminesciana. Oalta imagine vizuala de mare intensitate ste cea a soarelui (“soare caprui rasarindu-mi peste umar, tragand dupa el un cer de miresme”)care face referire la renastere , marcand inceputul relatiei de dragoste, ochii iubitei sunt asemuiti astrului solar, “cerul de miresme “ oglindit in privirea iubitei creeaza un univers minimalizat .
4.Una dintre figurile de stil din ultima strofa este comparatia "ca o rasuflare-aurinda de ger" prin care de exprima raceala pe care iubita o are fata de poet. Enumeratia "totdeauna altul, totodeauna aproape" semnifica duritatea iubirii pe care poetul o simte fiind eterna pe care o simte aproape chiar daca iubita se schimba precum cerul, ba este innorat,ba senin.
5.Prima strofa a poeziei adduce interogatia retorica a eului liric care reflecta asupra sentimentelor sale simtindu-se vrajit si totodata ipus in incapacitatea de a privi cu luciditate asupra propriilor traiei. Persoana iubita este asemanata cu un fum , ce are o conotatie ambivalent, o data fumut trimite la caracterul trecator si transparent , dar si la invauirea pe care o face, fumul poate devein toxic , si poate face referire la o tentatie la care este supus poetul. Versurile “in jurul pieptului , in jurul tamplelor “ arata ca planul spiritual, psihic al eului liric este cuprins de draostea amagitoare care ii paralizeaza constientul , facandu-l sa gandeasca difuz .Iubita este “mereu frageda” adica mereuplina de vitalitate si capabila sa-l impresioneze pe poet. Ca prozodie, strofa este un catren, cu masura 12-16 silabe, ritm trohaic, realizata prin ingambament.
spuneti va rog dar ca specie ce este??pare a fi o idila ..sau o meditatie..ce este ca atare?
RăspundețiȘtergere